Sănătatea și pădurea

Geneza 1:11-13
Apoi Dumnezeu a zis: „Să dea pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ.” Şi aşa a fost. Pământul a dat verdeaţă,iarbă cu sămânţă după soiulei şi pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, dupăsoiul lor. Dumnezeu a văzutcă lucrul acesta era bun. Astfel, a fost o seară şiapoi a fost o dimineaţă:aceasta a fost ziua a treia.

Pădure: Întindere mare de teren acoperită de arbori alături de care mai cresc arbuști, subarbuști, plante erbacee, flori, etc.

Arbore(copac): Denumire generică dată plantelor lemnoase, înaltă de peste 7 metri, alcătuite dintr-o tulpină și o coroană ramificată.
– Foioase (prezintă frunze in formă de foaie, frunze căzătoare) – fag, stejar
– Rășinoase sau conifere (prezintă rășină, frunze persistente) – brad, molid, pin

Arbuști: Plante lemnoase cu înalțimea până la 7 metri, prezintă tulpini ramificate de la bază sub formă de tufă.
– Arbuști cu înalțimea 1-7 m – soc
– Arbuști pitici cu înalțimea mai mici de 1 m - afini, merișor

Încă de la apariţia lor, pădurile au jucat un rol important în viaţă planetei noastre, contribuind de multe ori hotărâtor la dezvoltarea societăţii omeneşti. La apariţia omului, pădurile constituiau sursa principală de hrană şi adăpost, precum şi prima sursă de energie. Mai târziu, ele au fost preţuite de către omul vânător sau crescător de animale datorită cantităţii şi calităţii vânatului adăpostit ori după fructele sau iarba produse. Rolul protector al padurii e foarte divers. Doua treimi din oxigenul planetei, consumat de industrie, autovehicule, animale si microorganisme este furnizat atmosferei de arbori si arbusti. De asemenea s-a calculat ca un arbore matur de fag produce 1,7 kg oxigen in fiecare ora si prelucreaza 2,35 kg bioxid de carbon emanat din tevile de esapament ale masinilor.

O plimbare in natura are multiple efecte benefice asupra starii de sanatate a omului, lucru constatat nu doar de psihologi, ci dovedit de studii stiintifice serioase care au aratat, de exemplu, ca in timpul unei plimbari prin padure creste numarul si activitatea celulelor sangvine capabile sa omoare celulele canceroase.  In Finlanda exista un institut special care cerceteaza efectele benefice ale padurii asupra starii de sanatate a organismului. Unul din specialistii acestui institut, doctorita Eeva Karjalainen, a subliniat ca sentimentulde relaxare indus de o plimbare in natura este cunoscut de toata lumea,insa foarte putini oameni stiu ca aceste efecte benefice sunt dovedite de studii stiintifice.

Dupa o perioada de concentrare intensa sau de stres major, organismul se recupereaza mult mai repede in sanul naturii decat in mediul urban, arata studiile specialistilor in domeniu. In mijlocul naturii se constata o scadere mai rapida a valorilor tensiunii arteriale, a frecventei pulsului, a tensiunii musculare, a nivelurilor hormonilor de stres. S-a constatat ca mediul natural ajuta la reducerea sentimentelor de manie, agresivitate si depresie, iar la copiii ce sufera de tulburare hiperkinetica cu deficit de atentie, simptomele acesteia sunt mult atenuate in mijlocul naturii.

Ne considerăm datori să deschidem porţile farmaciei pădurii şi să oferim celor suferinzi uleiurile eterice de răşinoase, siropurile din muguri de brad şi pin, ceaiurile preparate sub formă de infuzii, tincturile, extractele, balsamurile, unguentele, nutrienţii şi multe alte preparate de mare ajutor pentru toată gama de afecţiuni, de la cele pulmonare până la cancer, boli neurologice, digestive şi dermatologice. În medicina populară românească, primele încercări de a folosi produsele pădurilor în tratarea bolilor au avut loc în secolul al XVI-lea, cu vestitele uleiuri esenţiale carpatine, obţinute din cetină de pin, brad sau molid şi utilizate în boli de ficat, stomac şi rinichi.

În preajma cascadelor făcute de pâraiele de munte, concentraţia mare de ioni negativi dă vizitatorilor bună dispoziţie, atenţie sporită şi capacitate creativă. Totodată se constată efecte deosebite în prevenirea şi combaterea unor afecţiuni cardiovasculare şi nervoase, asigurând o viaţă calmă, un somn odihnitor, fără emoţiişi anxietate.

În condiţiile unei vieţistresante, ansamblul coloristic al naturii montane, desfăşurat ca episoadele unui film pe parcursul anului, are o influenţă extraordinară asupra stării de sănătate generală, fizică, emoţională şimentală, asupra echilibrului psihofiziologic şi asupra performanţelor muncii fiziceşi intelectuale. Atât pentru persoanele sănătoase, cât şipentru bolnavii neuropsihici, cadrul natural de munte le oferă o stare de deconectare nervoasă, relaxare, confort psihic şi manifestări pozitive. În tot cursul zilei beneficiem de culoarea dominantă a pădurilor de răşinoase care este verdele, supranumit culoarea sănătăţii.

În primăvară ne încântă verdele crud al mugurilor de conifere, o culoare care dinamizează procesele fiziologice din organism, induce o stare de expansiune, de întinerire, de prospeţime, de imaginaţie activă, de armonie şi de bună dispoziţie. Este de necontestat faptul că plimbările făcute în pădurile de conifere, în zilele senine de primăvară sau de vară, permit inhalarea aerosolilor, emanaţi de complexul de uleiuri eterice din frunze, cu efecte multiple asupra aparatului respirator, tonifierea şi revigorarea organismului.